Ferma Agroindaf Afumati

Un material realizat de revista Profitul Agricol

Claudiu Davitoiu îsi conduce ferma din conacul stolnicului  Cantacuzino

"La Afumati, nu departe de capitala, Claudiu Davitoiu are o ferma cu 1.000 ha si 1.000 de vaci Holstein. Intre “anexele” fermei intra si un conac construit acum 300 de ani de stolnicul Constantin Cantacuzino.  L-a preluat odata cu ferma, când a fost privatizat fostul IAS Afumati.

Conacul, o cladire alba, impunatoare, e situat într-o curte generoasa, cu vedere spre lac si alee de tei batrâni. Intr-una din încaperile înalte, cu ziduri groase de aproape un metru, are biroul Davitoiu.

Când a preluat ferma de vaci, avea 500 de animale Holstein. Produceau toate 2.000 de litri de lapte pe zi.

(…)Pe atunci, la fiecare 30 de animale era un îngrijitor, care stia totul despre animale: cum trebuie furajate, când sunt bolnave si când trebuie însamântate. 25 de oameni lucrau doar la muls. In 2005 a trecut la un alt model. Lânga ferma din Afumati aparusera deja prea multe vile în jurul grajdurilor. Nu mai era un loc în care mai merita investit. Vacile le-a mutat la Petrachioaia, tot în grajduri ale IAS.

Cu 500.000 de euro de la SAPARD, Davitoiu a construit o sala de muls cu instalatie DeLaval, cu 32 de posturi, tancuri de racire si un soft pentru monitorizarea productiei. Fiecare din cele 10 grajduri, situate de-a dreapta si de-a stânga unei alei, au fost modernizate. Inauntru, sunt doua rânduri de cusete. Animalele pot însa iesi oricând afara, unde sunt hranite. In aer liber, vacile au înca un rând de cusete pentru odihna si un front de furajare protejat cu o copertina. Mâncarea o primesc în grajd doar câteva zile, iarna, când e viscol. Nici remorca nu încape în grajdurile construite pe sistem vechi.

Ferma e clar structurata. Cele 1.000 de animale sunt delimitate pe categorii. In patru grajduri, afluite printr-o alee la sala de muls, stau cele 400 de vaci în lactatie. Intr-un alt grajd sunt gestantele, care mai au doua luni pâna la fatare.Cu trei zile de “soroc” sunt mutate într-o maternitate. “La o ora de la fatare, viteii sunt dusi în cusete individuale si hraniti cu biberonul, cu lapte de la mama lor”, explica Davitoiu. Stau în cu­sete trei luni. Dupa care, ajung în “crese”, unde nu mai primesc lapte, ci furaje, dupa o reteta speciala. Aici mai stau trei luni. Apoi vitelele sunt separate de taurasi. Acestia sunt repartizati într-o tabara, unde sunt furajati pâna când ating 350-440 kg. Iar apoi sunt vânduti.

Vitelele pâna la 370-380 kg stau într-un grajd special, în lotul de premonta. Odata însamântate, sunt trecute în alt adapost. Junincile gestante nu stau în acelasi grajd cu vacile gestante, ca sa nu se accidenteze.

Fiecare categorie e furajata dupa o re­teta speciala. Cu o remorca tehnologica, cumparata acum 7 ani, de la Agri­Ali­an­ta, un singur om hraneste tot efectivul. Fu­rajele sunt produse în ferma. Claudiu Davitoiu cultiva porumb siloz si boabe pe 300 ha, triticale pe 300 ha, orz pe 200 ha si lucerna pe 100 ha. Cumpara sroturi de soia si de rapita si borhot de taietei de sfecla. “Nu le dau premixuri”, explica el.

Vacile produc 23-25 de litri, în medie, pe zi.

(…)Acum, la un efectiv dublu, lucreaza doar o mâna de oameni. Un sef de ferma, un om care se ocupa de furajare, un altul care face doar însamântarea, un medic veterinar si 3 persoane care se ocupa de muls."

Accesati  site-ul revistei - Profitul Agricol pentru a citi tot articolul http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=1437&language=1

At DeLaval we use cookies to make your website experience better. You can change your web browser settings if you do not allow cookies or do not want cookies to be saved. Read more about how DeLaval handles cookies. I have read and accepted the information on how DeLaval handles cookies.