Ferma Boviferm

Material realizat de Bovis Magazin, www.bovismagazin.com

 

Povestea fermei

Familia Strenc din Botiz, Satul Mare, a avut o pasiune faţă de vacile de lapte încă din anii ’90 atunci când tatăl medicului veterinar Ovidiu Strenc a achiziţionat primele 5 animale de la o fermă gostat din zonă. A urmat o creştere progresivă a efectivului până la 30 capete la muls… acesta fiind efectivul pe care i-l promisese tatăl că-l vor avea la finele facultăţii lui Ovidiu, la începutul anilor 2000. Toată această dezvoltare a fermei Strenc a fost progresivă şi încărcată de foarte multe teste şi investiţii care s-au dovedit în timp a fi piste false însă toate acestea i-au ajutat să se formeze ca fermieri cu un stil de lucru progresiv radical diferit de ceea ce se întâmpla în regiunea lor în acea perioadă… “Noi am fost primii care am introdus ideea de însilozare a porumbului aici în zonă. Reţin că atunci când tăiam porumbul cu babul în lapte ceilalţi fermieri ai vremii ne certau pentru că stricam porumbul crud…”ne-a mărturisit oarecum amuzat Ovidiu Strenc. “Ferma Boviferm a luat fiinţă în anul 2005, până atunci animalele aparţineau persoanelor fizice, mie sau tatălui meu. Când a început să crească cifra de afaceri, am hotărât că sub o formă juridică va fi mult mai bine datorită problemelor cu TVA-ul. Din anul 2005 împreună cu soţia mea am hotărât să facem această firmă, ea ocupându-se de acte iar eu şi tatăl meu efectiv cu munca.”  

 

Ovidiu Strenc: În anul 2003 am făcut primul import de animale, acest lucru relizandu-se destul de greu din cauza birocraţiei, deoarece am obţinut foarte greu avizele sanitar-veterinare. Am amenajat într-o altă locaţie la câţiva kilometri de această fermă o zonă de carantină deoarece atunci era foarte strict şi trebuia autorizată până şi zona de carantină. Am importat iniţial 35 de animale din Olanda, iar în anul 2005 am mai adus încă un transport de 35 de animale împreună cu medicul veterinar Tincau. Atunci am observant ce înseamnă genetica adevărată. De la a doua lactaţie începuse să crească considerabil cantitatea de lapte precum şi ponderea componentelor din lapte. În 2003 am început să utilizăm material seminal nord american, de la WWS, ceea ce s-a simţit destul de mult în producţiile şi conformaţia generaţiilor următoare. Problema noastră a fost că deşi am evoluat din punct de vedere al genetici animalelor noastre eram deficitari în acea perioadă atunci când venea voarba de adăposturi şi de confortul animalelor. La început nu mi-am dat seama însă văzând că toate investiţiile în genetică se finalizau cu animale cu probleme podale care conduceau la probleme de reproducţie şi mai ales la scăderea cantităţii de lapte produs am hotărât ca investiţiile noastre trebuie să se orienteze spre punctele noastre slabe: confortul animalelor şi adăpostul. Am făcut şi multe investiţii care acum ni se par prosteşti însă aşa a fost gândirea noastră de atunci… vechiul adăpost, cu capacitatea de 45 capete, a fost populat cu 70 capete. Atunci am pierdut foarte multe animale printre cele mai bune pe care le-am avut în efectiv…

 

BOVISmagazin: Ce anume v-a determinat să investiţi într-un proiect aşa mare?

Ovidiu Strenc: Am făcut lucrul acesta pentru a urma o direcţie. După ce am terminat facultatea am lucrat paralel ca medic veterinar în circa din localitate, dar şi în fermă. În timp am înţeles că nu am timp pentru prestări de servicii şi am stabilit să mă ocup doar de fermă şi în acelaşi timp să o extind. Împreună cu familia am decis să construim un adăpost de la zero cu toate dotările unei ferme moderne, în ideea de bază că terenurile familiei erau destul de comasate în această zonă. Am achiziţionat terenul deţinut de celelalte rude pentru a nu avea probleme, iar în anul 2007 am început demararea proiectului. Am mai aşteptat un an de zile până a semnat toată familia schimburile de terenuri propus de noi, iar alţi doi ani am umblat prin bănci până mi-a fost aprobat împrumutul. M-am aflat la limita pierderii proiectului din cauza băncilor dar până la urmă a fost bine. Am reuşit accesarea unor fonduri în valoare de 2 milioane de euro.

 

BOVISmagazin: Când aţi început efectiv construcţia adăposturilor?

Ovidiu Strenc: În vara anului 2011 s-au turnat primele fundaţii şi în 2 ani construcţia trebuia să fie gata. Surprizele au continuat şi a trebuit să mai ţinem animalele încă un an în celelalte locaţii… vechea fermă unde cazasem vacile în lactaţie şi încă o locaţie unde aveam tineretul. Într-un final, în august 2013, am reuşit să efectuăm prima mulsoare în noul adăpost. În acest moment avem în fermă un efectiv total de 170 capete dintre care 110 vaci cu lapte. Viţeii nou nascutisunt sunt  mutaţi acum în ferma veche, iar tăuraşii sunt finisaţi în ferma de tineret. Vreau ca până în toamnă să mai realizez 2 importuri de câte 35 juninci fiecare. La ora actuală efectivul total ce se regăseşte în cele trei locaţii ale noastre este de 262 capete dintre care 40 BR şi restul fiind din rasa Holstein. Cu timpul vreau să achiziţionez animale doar din rasa Holstein şi uşor să elimin din efectiv cele de Bălţată Românească. Cu toate eforturile pe care le-am depus, din cauza investiţiilor şi a problemelor cu spaţiile de cazare, nu am reuşit să ne creştem efectivul. Nici până în momentul de faţă nu am reuşit să utilizăm material sexat deşi mi-am tot promis că o să încep să achiziţionez cât de curând. Sper că acest lucru va fi posibil în noul adăpost unde pot gestiona altfel problemele de reproducţie.

 

BOVISmagazin: Care sunt principalele motive pentru care reformaţi?

Ovidiu Strenc: Principalele motive pentru care reformez sunt în ordinea următoare: problemele podale, ugerele căzute şi nu în ultimul rând reproducţia.

Dacă aveam adăpostul acesta în urmă cu 10 ani, nu mai trebuia să iau niciun credit de la bancă şi acum aveam construite alte 5 adăposturi. Este foarte greu când ştii ce trebuie să realizezi şi nu reuşeşti (financiar). Multe lucruri nu vreau să le scap din mână, cum ar fi reproducţia. Nu cred că aş putea lăsa pe altcineva să se ocupe de problemele sanitar veterinare din fermă.

 

BOVISmagazin: Care este calving-interval-ul în ferma dvs şi câte animale gestante aveţi după 200 zile?

Ovidiu Strenc: După toată nebunia care este momentan la noi în fermă, eu fiind persoana care este şi pe tractor şi uneori la muls când avem probleme cu oamenii…, nu  avem o calculaţie exactă a mediei calving intervalului, dar este la peste 400 zile. Media animalelor gestante după 200 zile nu am calculat-o deoarece nu insist pe tratamente hormonale, nu induc căldurile, sunt câteva monte repetate şi de asemenea avem animale care nu intră în călduri, dar în general avem foarte puţine întoarceri sau avorturi. De asemenea, în cazul animalelor care nu rămân gestante nu am avut timp să vedem care au fost problemele lor. Eu fac efectiv însămânţările, iar acolo unde este cazul repet încercând să dau toată atenţia problemelor observate. În medie folosesc 2 paiete per însămânţare.

Un lucru foarte important este administrarea premix-urilor. Greşeala mea vine din aceea că nu le-am utilizat constant din cauza investiţiilor şi a acoperirii lor care parcă nu se mai termina. Acum încep să le utilizez în fiecare raţie. Vacile intră mai repede în călduri şi îşi manifestă acest lucru. Sunt mult mai uşor de observant. Nu am nici un motiv să mă ascund… în ultimii 2-3 ani a fost o perioadă foarte grea în fermă la noi datorită construcţiei acestui adăpost. Nu am mai ţinut cont de nevoile animalelor şi implicit o evidenţă clară a problemelor acestora. Am pierdut foarte mult timp să umblu peste tot cu hârtiile şi să mă lupt cu birocraţia.

 

BOVISmagazin: Cum sunt organizate animalele pe grupele de producţie?

Ovidiu Strenc: Acum avem animalele organizate pe trei grupe. Două grupe de producţie şi o grupă de fresh cows. În cealaltă fermă nu am avut nicio şansă să separ animalele pe grupe de producţie. Acum animalele sunt împărţite în funcţie de cantitatea de lapte. Pragul este de 25 de litri iar animalele sunt împărţite în proporţie de 52% peste 25 de litri şi 48% sub. Cele care au fătat recent sunt în medie 10-15 capete. Am avut mari probleme când treceam animalele de la stabulaţie liberă la maternitate acolo unde aveam stabulaţie legată.

Am pierdut foarte mult tineret în fermă veche. După ce îmi fătau junincile în 2-3 luni aveau foarte mari probleme din cauza picioarelor şi a acidozei. În noul adăpost, după ce animalele termină mulsul trec printr-o baie de sulfat de cupru o dată la 2 săptămâni, iar problemele podale sunt din ce în ce mai puţin prezente.

 

BOVISmagazin: Care sunt diferenţele de furaj dintre cele două grupe principale de furajare?

Ovidiu Strenc: Baza este formată din silozul de porumb care estimat împreună cu silozul de grâu sau fânul de lucernă ajung la 35kg, 3-4kg de fân şi concentrate. Am un consultant nutriţionist din Ungaria, dar acum reuşesc să respect sfaturile şi reţetele acestuia în proporţie de 70-80%. Acestea sunt lucruri de bază pe care cu timpul ne dorim să le corectăm.

 

BOVISmagazin: Ce cantitate de lapte livraţi?

Ovidiu Strenc: Livrăm zilnic 2500l lapte către FrieslandCampina România. Decât să alergăm în toate direcţiile pentru a ne vinde laptele preferăm siguranţa, iar acest procesator nu a dezamăgit niciodatata. Laptele pe care îl livrăm are 3,3-3,4 proteină şi 4,1-4,2 grăsime.

 

BOVISmagazin: La ce efectiv doriţi să ajungeţi?

Ovidiu Strenc: Acest adăpost are capacitatea maximă de 170 capete. În timp ce acesta va fi populat spre capacitatea maximă, vreau să mă apuc de construcţia unui alt adăpost astfel încât să-mi dublez numărul de capete şi să ajung la un efectiv de 340-350 vaci la muls. Pe viitor vreau să investesc şi într-un adăpost pentru viţei, în achiziţia de boxe individuale. Pentru mine este cel mai important să mă stabilesc cu toate animalele într-un singur loc şi să nu mai pierdem atât de mult timp alergând între locaţii şi deplasând oameni dintr-o parte în alta.

 

BOVISmagazin: Cat teren lucraţi în acest moment?

Ovidiu Strenc: Lucrăm aproximativ 150 ha. Parcelele sunt destul de compacte în medie de 12-15ha, dar avem şi parcele de 1ha sau chiar mai mici. Solul diferă de la o zonă la alta… avem zone cu sol nisipos dar şi terenuri mai grele cu soluri argiloase. Lucrările le realizăm cu un tractor John Deere de 125CP, un tractor Claas de 90CP, două tractoare româneşti U650 şi o combină Claas Jaguar.

 

BOVISmagazin: V-aţi gândit vreodată să scoateţi animalele în jurul fermei pentru păşunat?

Ovidiu Strenc: Este foarte scump terenul pentru a-l utiliza la păşunat, iar păşunea  satului este destul de departe. În plus scopul meu este să cresc animalele în sistem intensiv.

 

BOVISmagazin: Care este valoarea pe un an a costului sanitar veterinar pe cap de animal?

Ovidiu Strenc: Dacă aş cheltui cât se oferă în piaţă nu mi-ar ajunge laptele să acoper facturile furnizorilor de medicamente. Încerc să reduc cât pot de mult costurile şi pot să afirm că am cheltuit în medie anual 15.000 lei la un efectiv de 110 animale la muls. Când am achiziţionat junincile am făcut un stoc de medicamente aşteptându-mă la mult mai multe probleme, dar s-a dovedit a fi o investiţie foarte proastă deoarece nu le-am utilizat.

 

BOVISmagazin: Câţi oameni lucrează în ferma dumneavoastră?

Ovidiu Strenc:  Este foarte greu cu oamenii în această zonă pentru că majoritatea pleacă la lucru în străinătate. Avem 8 oameni care lucrează în fermă dintre care 2 sunt mulgători. Am renunţat în ultimii 2 ani la cea de a 3-a mulsoare dar vreau să o reintroduc la grupa de peste 25 de litri.

 

 

 

 

At DeLaval we use cookies to make your website experience better. You can change your web browser settings if you do not allow cookies or do not want cookies to be saved. Read more about how DeLaval handles cookies. I have read and accepted the information on how DeLaval handles cookies.