Planul perioadei zilnice pentru vacile de lapte aflate în perioada de lactaţie
|
Activitate
|
Perioada dedicată activităţii pe zi
|
|
Hrănire
|
3 până la 5 ore (9 până la 14 mese pe zi)
|
|
Poziţie culcată/de odihnă
|
12 până la 14 ore
|
|
Interacţiuni sociale
|
2 până la 3 ore
|
|
Ruminare
|
7 până la 10 ore
|
|
Adăpare
|
30 minute
|
|
În afara ţarcului (muls, durata de deplasare)
|
2,5 până la 3,5 ore
|
Sursă: Grant, Rick: Incorporating dairy cow behavior into management tools.
Teama de izolare
Vacile sunt animale care trăiesc în turmă şi devin deosebit de stresate atunci când sunt separate de restul grupului. De exemplu, s-a descoperit că o vacă lăsată singură într-un grajd în stabulaţie legată are un nivel ridicat de leucocite în lapte. Mutaţi animalele în grupuri şi lăsaţi-le să urmeze animalul care conduce turma.
Zgomot
Vacile sunt mai sensibile la zgomot decât oamenii. Urechile vacilor sunt cel mai sensibile la zgomotele de înaltă frecvenţă de 8000 Hz, în timp ce oamenii sunt deosebit de sensibili la 1000 până la 3000 Hz. Din acest motiv, vacile pot deveni mai sensibile la zgomotele stridente precum frecarea metalului de metal, decât oamenii. Zgomotele intermitente şi neobişnuite sunt deosebit de stresante pentru vaci. Vacile care au, în mod normal, o viaţă liniştită vor fi mai sensibile la zgomot decât restul vacilor. În cadrul unui studiu realizat în Texas, un telefon care sună a crescut semnificativ ritmul cardiac al viţeilor de pe păşune. Ascultarea constantă a radioului la un nivel sonor normal ajută vacile să tolereze zgomotele bruşte.
Vedere
Vacile au o vedere cu spectru larg şi pot vedea la 300 de grade în jurul acestora. Însă vacile au vedere tridimensională doar dacă privesc direct în faţă, astfel încât aceasta este singura direcţie în care pot estima distanţele corespunzător. Blocarea vederii prin utilizarea culoarelor şi a porţilor solide poate reduce stresarea acestora în timpul manipulării. Vacile pot, de asemenea, să perceapă culorile şi se vor speria dacă observă schimbări bruşte ale culorilor. Acestea recunosc oamenii în funcţie de culoarea hainelor. Dacă trebuie să trataţi o vacă şi ştiţi că o va durea, purtaţi haine colorate şi administraţi tratamentul într-un loc special şi nu în boxa acesteia sau în sală.
Spaţiu/libertate
Vaca are propria sa zonă de siguranţă în jurul său şi, în momentul în care un alt animal sau un om încalcă limitele acestei zone, aceasta va reacţiona prin atac, socializare sau retragere. Dimensiunea zonei depinde de personalitatea vacii; o vacă calmă necesită mai puţin spaţiu personal decât o vacă agitată. Junincile necesită mai mult spaţiu personal decât animalele mai bătrâne. Pe parcursul vieţii unei vaci, spaţiul său personal scade pe măsură ce aceasta se obişnuieşte cu oamenii şi cu mediul de viaţă al acestora. Pe măsură ce vacile
îmbătrânesc, acestea înaintează frecvent de asemenea în ierarhie, astfel încât nu se mai tem de celelalte vaci.
Ierarhizarea
Toate turmele au o ierarhie socială. În general, acest lucru este indicat prin împuns, împingere sau evitare. Junincile crescute împreună tind să aibă un comportament similar şi să fie mai puţin agresive una cu cealaltă. Strategia de grupare afectează interacţiunile sociale. Aglomerarea va creşte în general efectele negative ale interacţiunilor sociale. În cadrul unui studiu în care furajul a fost limitat şi nivelul de concurenţă era ridicat, vacile dominante au mâncat cu 23 de procente mai mult furaj decât cele docile.
Vacile lăuze, junincile care au fătat pentru prima oară şi vacile mutate recent sunt adesea docile în cadrul unui grup. Vacile mai mari, vacile mai bătrâne şi vacile care ocupă un grad ierarhic mai înalt în cadrul unui grup sunt adesea mai dominante.
În fiecare turmă există o vacă conducătoare denumită „vaca dominantă”, putând exista mai multe în cadrul aceleiaşi turme. Această vacă se comportă diferit faţă de restul animalelor din turmă. De exemplu, în momentul în care toate vacile se vor îndepărta de dumneavoastră, această vacă se va apropia. Majoritatea fermierilor nu îşi cunosc vaca (vacile) dominantă.
Date referitoare la diverse rasele
În întreaga lume există rase diferite de vaci utilizate pentru producţia de lapte. Rasele cele mai comune sunt Holstein, Friesian, Jersey şi Brună elvețiană. Compoziţia laptelui acestora variază în funcţie de diversele rase şi de perioada de lactaţie a fiecărei rase.
Rase din întreaga lume
|
Rase
|
Procent grăsime
|
Procent proteine
|
Procent lactoză
|
|
Brună elveţiană
|
3,80
|
3,38
|
4,80
|
|
Holstein
|
3,56
|
3,02
|
4,61
|
|
Jersey
|
4,97
|
3,65
|
4,70
|
|
Bivol egiptean
|
7,90
|
4,00
|
4,80
|
|
Ayrshire
|
3,86
|
3,15
|
4,60
|
